DEX

învăţá (învắţ, învăţát), vb. – 1. A deprinde, a obişnui. – 2. A instrui, a transmite cunoştinţe. – 3. A se instrui, a studia. – 4. A Învăţa pe de rost, a şti pe dinafară. – 5. A catehiza, a îndoctrina. – 6. A disciplina, a cuminţi. – 7. (Înv.) A porunci, a ordona. – 8. A sfătui. – Mr. (a)nveţ, (a)nveţare, megl. anveţ, anviţari, istr. (an)meţu. Lat. *invĭtiāre, de la vĭtium (Lexiconul de la Buda, Puşcariu 898; Candrea-Dens., 895; REW 4536; Densussianu, GS, II, 10; DAR), cf. it. invezzare, avvezare „a deprinde” (calabr. ambizzari „a învăţa”), prov. envezar, v. fr. envoisier, v. cat. avesar (sp. anviso „înţelept, prudent”, cf. Berceo, Milagros, 14); pentru lat. *vĭtiāre, cf. port. vezar şi Gamillscheg , s. v. apprivoiser. Der. învăţat, adj. (instruit; s.m., savant, erudit, om cult); învăţăcel, s.m. (discipol, elev; ucenic), dim. de la cuvîntul anterior (ipoteza unui model germ. Lehrling › Lehrer, sugerată de DAR, nu pare necesară); învăţămînt, s.n. (învăţătură; domeniul şi activitatea de instruire şi educare) format ca fr.enseignement de la enseignerînvăţător, adj. (instructiv, care instruieşte); învăţător, s.m. (instructor, pedagog, institutor; astăzi, persoană care predă în primele clase şcolare; înv., sfetnic); învăţătoare, s.f. (femeie care predă în primele clase şcolare); învăţătoresc, adj. (de învăţător, didactic); învăţătorie, s.f. (rar. învăţătură); învăţ, s.n. (nărav, viciu; instrucţie, învăţătură; rar, sfat), deverbal de la învăţa;învăţătură, s.f. (instrucţiune; studiu, cultură, ştiinţă, înţelepciune; lecţie, povaţă; morală (de fabulă), concluzie moralizatoare; sfat; înv., poruncă); desvăţa, vb. (a dezobişnui); desvăţ, s.n. (acţiunea de a dezvăţa de un obicei prost).

Dictionar I

ACRU – Unitate de masura a acrelii. Ex.: am o sotie de 3 acri si o soacra de 5
ACTRITA – Matrita pentru fabricarea acelor
A GENERALIZA – Verb mai mare in grad decat a coloniza
CIMBRU – Marca postala din Banat
CONTRADICTIE – Ceva impotriva dictiei, spre exemplu calushul.
DOGMA – Si ce rasa zici ca e cainele asta?”
EXTRACTOR – Fost tractor la C.A.P., actualmente piese de schimb in Turcia
EVADAT- Raspuns pentru “Cine ti-a dat tie mar, Adam?”
FASHI – Indemn adresat celor mici
FURCULITA – Marturisire facuta in instanta

GHINION – Varianta moldoveneasca pentru ardelenescul “Bine, Ioane”
MERITORIU – Teritoriul ocupat de livada de meri
NASTURE – Plasture pentru nas
PLASTURE – Nasture din material plastic
SARCINA – “Dupa cum arati, ar trebui sa sari si pranzul!”
TRACTOR – Actor cu mult trac
TZURTZUR – Sunetul soneriei, iarna
BIRMANIA – Predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite
COLONEL – Intestinul subtire
HAITI – Grupuri de lupi flamanzi care bantuie prin judetul Botosani
LIBERTATEA PRESEI – Privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare
MOLIERE – Cutiute in care se pastreaza naftalina
POLITIA CALARE- Echipaj al Politiei care se ocupa cu violurile
AMPULA – Amintiri din tinerete
GARGARA – Boala parlamentara

MANCARIME – Creatii ale poetilor ardeleni, in versuri albe: manca rime
GHERILA – Mos simpatic care daruieste copiilor din Gaza cadouri dragute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere
LESINA – Pe unde merge le tren
NASOL – Amintiri despre viitor
RATEU – Pateu din carne de rata

TUTUN – A-arma de-de-de- a-a-artilerie
AIUREA – Loc bine determinat spre care ne indreptam
ALOPECIE – Caderea parului, de pilda cand pomul este lovit cu toporul la radacina

BASCA – Femeie din Pirinei, cu marginile indoite înauntru
COMBINEZON – Lenjerie usoara, transparenta, purtata de lucratorii de pe combine
HERMAFRODIT – Fetitz care este baiata

LEUCEMIE – Cancerul monedei nationale
MOPS- Caine care a facut ceva box la viata lui
SCUMPETE- Termen dragastos adresat femeii iubite in inflatie
VEDETA – Nava mica de razboi care se bucura de o deosebita popularitate